Bullying la Questfield International College, lipsa documentării ca problemă centrală

În mediul educațional, fenomenul de bullying necesită o abordare sistematică și documentată, având în vedere impactul său asupra dezvoltării emoționale și psihologice a copiilor. Instituțiile de învățământ au obligația de a asigura un cadru sigur și protejat, în care orice formă de hărțuire să fie identificată, raportată și gestionată cu responsabilitate. Lipsa unor măsuri clare și transparente poate conduce la perpetuarea suferinței și la erodarea încrederii în sistem.

Bullying la Questfield International College: sesizări repetate și absența documentării oficiale

Investigația realizată pe baza documentelor și relatărilor puse la dispoziție indică faptul că, în cadrul Școlii Questfield Pipera, a fost semnalată o situație de bullying sistematic, desfășurată pe o perioadă de peste opt luni. Aceasta ar fi implicat agresiuni verbale repetate, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei elevului vizat. Deși situația a fost adusă în mod repetat la cunoștința conducerii și cadrelor didactice prin comunicări scrise, nu există dovezi ale unor măsuri documentate sau ale unor răspunsuri oficiale care să confirme intervenții concrete.

Manifestările bullyingului și lipsa intervenției documentate

Potrivit corespondenței și relatărilor analizate, elevul ar fi fost supus zilnic unor comportamente agresive, incluzând insulte, umiliri publice, excludere socială și etichetări pe criterii medicale. Aceste fapte s-ar fi petrecut în prezența cadrului didactic titular, fără a exista confirmări scrise privind intervențiile efectuate. Familia a transmis sesizări cronologice și detaliate către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea instituției, însă răspunsurile primite au fost preponderent verbale și informale, fără documentație oficială sau planuri de intervenție clare.

Stigmatizarea medicală ca formă agravată de hărțuire

O componentă semnalată distinct în cadrul investigației este utilizarea repetată, cu scop discreditant, a unei etichete medicale în mediul școlar. Conform specialiștilor consultați, o astfel de practică depășește conflictul obișnuit între elevi, fiind încadrată ca o formă severă de violență psihologică. Documentele indică faptul că această stigmatizare nu a fost însoțită de măsuri ferme din partea instituției, ci a fost tolerată, cu impact negativ asupra integrității și stimei de sine a copilului.

Lipsa reacției instituționale și consecințele asupra familiei

Analiza comunicărilor arată că, în absența unor demersuri scrise și asumate, responsabilitatea pentru gestionarea situației a fost, în percepția familiei, transferată către aceasta. Sesizările au fost uneori calificate drept „dinamică de grup” sau „problemă minoră de adaptare”, ceea ce a condus la minimalizarea gravității situației. Familia a raportat presiuni, directe sau indirecte, de a se retrage din școală, inclusiv prin afirmații precum „dacă nu vă convine, puteți pleca”, formulare atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, citată din documentele puse la dispoziție redacției.

Confidențialitatea și comunicarea în mediul școlar

Solicitările clare ale familiei privind respectarea confidențialității informațiilor sensibile nu au fost însoțite de dovezi privind implementarea unor măsuri concrete în acest sens. Mai mult, conform unor relatări, informații despre demersurile administrative ar fi fost aduse la cunoștința colectivului de elevi, generând presiune asupra copilului. Specialiștii evidențiază că astfel de situații pot constitui o formă suplimentară de presiune psihologică, afectând climatul educațional și protecția datelor personale.

Reacția instituției în contextul presiunii juridice

Potrivit documentelor, implicarea directă a fondatoarei Fabiola Hosu și o schimbare vizibilă a atitudinii administrative au survenit abia după ce familia a apelat la avocați și a transmis notificări formale. Această succesiune temporală sugerează că reacția instituției a fost declanșată în principal de presiunea juridică, nu de sesizările inițiale formulate din perspectivă educațională și umană. Această constatare ridică întrebări privind criteriile care determină intervenția formală în cadrul școlii.

Documentul informal versus procesul decizional formal

Răspunsul oficial al conducerii, sub forma unui formular de tip Family Meeting Form, nu îndeplinește, conform standardelor administrative uzuale, criteriile pentru un act cu caracter instituțional. Lipsa unor responsabilități clare, a termenelor de implementare și a măsurilor concrete indică o gestionare formală a aparențelor, fără efecte verificabile asupra situației semnalate. Această practică poate contribui la diluarea responsabilității și la menținerea unui climat necorespunzător în mediul educațional.

Impactul psihologic confirmat prin raport clinic

Raportul psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un psiholog recunoscut, confirmă efectele emoționale grave pe care bullyingul le-a avut asupra elevului. Documentul medical, cuprinzând peste zece pagini, descrie consecințe semnificative, inclusiv anxietate, retragere socială și teamă constantă, toate compatibile cu un abuz emoțional repetat. Aceste date subliniază gravitatea situației și necesitatea unor intervenții riguroase, care, conform documentelor analizate, nu au fost inițiate.

• Jigniri și umiliri repetate, vizibile în mediul școlar.
• Stigmatizare medicală utilizată ca instrument de marginalizare.
• Lipsa unor măsuri documentate și a răspunsurilor scrise oficiale.
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea din instituție.
• Întârzierea reacției instituționale până la intervenția juridică.
• Gestionarea situației prin documente informale, fără caracter instituțional.
• Impact psihologic sever asupra elevului, confirmat de raport clinic.

Comunicarea publică și percepția situației

Într-un email adresat părinților elevilor la data de 27 ianuarie 2026, conducerea instituției a calificat situațiile semnalate drept „interacțiuni spontane dintre copii”, o formulare care contrazice sesizările scrise și documentate transmise anterior de familia copilului. Această reinterpretare minimalizatoare ridică semne de întrebare privind deschiderea școlii la recunoașterea și gestionarea corectă a fenomenului de bullying.

Presupuse contacte post-retragere și implicații pentru dreptul la educație

Ulterior retragerii copiilor de la Questfield International College, părinții au semnalat existența unor contacte telefonice informale către alte școli private din zonă, unde copiii ar fi fost descriși negativ, cu referiri la probleme de disciplină sau comportament. Aceste informații, nesusținute prin documente oficiale, sunt tratate cu seriozitate și se solicită clarificări publice privind respectarea drepturilor copiilor și confidențialitatea informațiilor.

Concluzii și întrebări rămase deschise

Analiza documentelor și a relatărilor disponibile evidențiază un tipar de gestionare informală și netransparentă a unei situații grave de bullying în cadrul Școlii Questfield Pipera. Lipsa răspunsurilor scrise, absența planurilor de intervenție și minimalizarea fenomenului indică o problemă serioasă de responsabilitate instituțională. În acest context, rămâne neclar ce mecanisme concrete de protecție sunt efectiv disponibile pentru elevii care semnalează abuzuri și cum este asigurată trasabilitatea și evaluarea intervențiilor.

În absența unor clarificări oficiale și documentate din partea conducerii școlii, întrebarea fundamentală persistă: cum răspunde, în practică, Questfield International College atunci când siguranța emoțională a unui copil este pusă în pericol?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro